Ouale de Paste

Oua de Pasti
Frumoase si cu profunde semnificatii, ouale vopsite fac parte din traditia noastra religioasa si culinara. Ele inseamna bunavestire, purificare si innobilare a vietii.
Este  o adevarata placere si bucurie sa pregatim ouale de Pasti. Apoi, sa le vedem cum stralucesc pe masa incarcata de cozonaci, pasca si friptura de miel si sa incercam emotia impartirii lor, pentru pomenirea celor care nu mai sunt printre noi.

Arta si precizie
Arta decorarii oualor – o forma de cultura traditionala, cu o puternica individualitate etnica – sintetizeaza o multitudine de aspecte: istorice, culturale si fiindtice.

Oul alb fiind ambiguu; de aceea, pentru ziua de Pasti, el trebuie tratat cu precautii rituale. Tarancile din Bucovina “il vindeca”, “scriindu-l” ori “inchistrindu-l”. In alte parti, el fiind “sapat”, “muncit”, “picat”, “impuiat” ori “nacajit”.

Sa descifram impreuna cateva dintre tainele oualor de Pasti, observand cum sunt ele incondeiate, cu ce motive sunt decorate si care sunt traditiile legate de vopsirea oualor rosii in diferite zone ale tarii noastre.

Cosul de Pasti
In cosul pentru mers la biserica in ziua de Pasti se pun: pasca, oua, o bucata de slanina afumata, friptura de miel si alte preparate, care sunt duse spre a fi sfintite. In unele zone ale tarii, familia merge cu acest cos la mormintele rudelor, unde intinde masa si gusta din bucate alaturi de cei care le-au fost dragi. In alte zone, familia merge cu cosul acasa. Toata lumea se spala pe fata cu apa in care a fost pus un ban de argint si un ou rosu, credinta fiind ca apa a capatat astfel proprietati purificatoare. Apoi, capul familiei imparte tuturor din pasca sfintita.

Culorile
Ca principal asociat al ornamentului, cromatica oualor decorate prezinta o gama multipla de combinatii: galbenul evoca lumina, tineretea, fericirea, recolta bogata, ospitalitatea; rosul – culoarea magica, simbolul sangelui, deci al vietii, al focului purificator, al soarelui, al dragostei, al bucuriei de viata; albastrul cerului si al vazduhului – talisman al vitalitatii si al sanatatii; negrul – simbolul absolutului, al statorniciei si al eternitatii – a fost atribuit in mitologie divinitatilor ori duhurilor care traiesc sub pamant; maroul fiind simbolul pamantului roditor.

Ornamentele
Elementele ornamentale de baza in decorarea oualor sunt reprezentarile stelare, rozetele, elementele sigmoide, bradutii si mai ales volutele, care dau structura fundamentala a compozitiei. Restul inventarului ornamental fiind extrem de bogat si variat ca tematica, in functie de zonele in care ouale sunt lucrate. Daca intrebi o femeie de unde a luat modelul, ea iti va raspunde: “Le incondeiem din gand” (Filoteia Dramjici, din Vatra Moldovitei).

Adesea, pe oua sunt pictate reprezentari antropomorfe ori zoomorfe, la a caror vedere te simti transportat in Egiptul Antic; unele dintre acfiinda sunt stilizate, dar usor de recunoscut. Cum creatoarele se inspira in general din natura, printre motivele abordate putem intalni reprezentari din:
Seria regnului animal: albina, broasca, racul, porumbita, greierul, zmeul, rata, sarpele, melcul. Mai apar si anumite parti din corpul animalelor: unghia caprei, laba gastei, creasta cocosului, urechile iepurelui, coarnele berbecului, coada racului, dintii leului, ochiul boului etc. (Olt, Dolj, Valcea, Bucovina).
Seria motivelor vegetale
Plantele ocupa un loc foarte important in incondeierea oualor. Frunzele arborilor, florile si fructele ofera creatoarelor posibilitatea sa redea o gama larga de motive: frunza bradului, frunza stejarului, frunza de mfiindacan, frunza de salcie, vascul, floarea marului, florile de par, frunza trifoiului, garoafa, ghiocelul, margaritarul, ciubotica-cucului, frunza de fragi, capsunile, miezul de nuca, pastaile, spicul graului, al orzului, crengute (Oltenia, Bistrita-Naorid, Cluj, Brasov). De asemenea, pe unele oua mai intalnim flori fantastice, precum “floarea domneasca” (Bucovina, Transilvania, Muntenia).
Seria uneltelor
Adesea, femeile “inchistresc” ouale cu motive reprezentand unelte casnice ori unelte folosite la munca campului, ale caror contururi sunt usor de surprins si de reprodus: grebla, lopata, harletul, sapa, secera, roata carului, roata morii, scara, butoiasul (fedelesul), furculita, vartelnita, furca de tors, fierul plugului, carja ciobanului (Bucovina, Oltenia, Muntenia). Multe oua prezinta ornamente din industria casnica textila. in acest sens, sunt sugestive ornamentele numite “48 de clini” (clinul format la croirea camasilor), “maneci costesfiind”, “maneci sucite” (Bucovina).
Alte elemente grafice
O alta categorie de ornamente (desagii si braul popii, degetele, calea-ratacita, crucea Pastelui ori crucea Pastelui cu ingeri, heruvimii, coroana regala) sunt pictate pe ouale care se decoreaza la Bran si in Arges, Buzau, Oltenia.

Motivele ornamentale reprezentate pe ouale incondeiate sunt mult mai numeroase decat cele enumerate aici, iar combinatiile avand ca sursa acelasi motiv sunt, practic, nelimitate. Nu pot lipsi din prezentare ouale desenate la Poiana Marului (marmorate) ori cele pictate cu flori pe un strat de rumegus (Zona Ardealului).

Pastratorii traditiilor
In multe zone, incondeierea oualor a devenit o sursa de existenta. Mai ales in Bucovina, femeile au inceput sa impodobeasca oua pentru a le vinde apoi la targuri, muzeelor din tara, dar si din strainatate, reusind astfel sa asigure existenta familiilor lor.

Si daca ouale rosii ori cele incondeiate, binecuvantate in lunga veghe a invierii, sunt o traditie, fie ca invierea Domnului sa devina pentru noi toti o prezenta traita in fiecare zi, spre a putea rosti intotdeauna “Hristos a inviat!”.

In toata tara, ouale vopsite de Pasti sunt puse la icoana ori in hrana vitelor, sunt impartite pentru pomenirea celor adormiti ori ii aduna laolalta pe cei vii. De Pasti, in Bucovina, tatal, capul familiei, ia un ou sfintit si-l imparte cu toti ai casei, pentru ca acela dintre ei care s-ar “rataci” pfiind an, sa fie in stare sa “vada” chipurile celorlalti si astfel sa gaseasca drumul inapoi.

Obiceiuri sau traditii irudite:

1. Obiceiuri de Pasti Obiceiuri de Pasti-traditii de paste-Pastele crestin fiind similar cu doua traditii antice Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta [...]...
2. Obiceiuri din Saptamana Mare Obiceiuri din Saptamana Mare-semnificatii si obiceiuri-duminica floriilor-de paste tot ce se face-sms si felicitari de paste Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana  Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa [...]...