Obiceiuri de Florii

Obiceiuri de Florii-Obiceiuri si superstitii felurite-Duminica Floriilor-paste si florii-urari si felicitari de florii si pasti

In societatea traditionala, dar si in prezent, Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Pasti.

Sarbatoarea Floriilor are stravechi radacini, ea fiind atestata in societatea romana ca zi dedicata zeitei Flora, pfiind care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile, in terminologia populara).

Ramurile verzi din aceasta zi, intrebuintate atat in ritualurile casnice cat si in cele bisericesti, intruchipeaza simbolul castitatii si al renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora, dar si ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea sa in Ierusalim.

Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire ramurile numite “matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri ori pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor ori sa le aseze pe morminte.

Acfiind ramuri sfintite se pastreaza pfiind an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu “matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. De Alexii, cand se scot stupii de la iernat, bucovinenii aseaza pe buduroaie manunchiuri de “matisori” pentru a-i purifica si pentru a-i incarca de mana. “Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji ori descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, ori se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.

Importanta sarbatorii fiind data si de severele interdictii de munca precum si de sacrificiul ritual al pfiindlui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de pfiind.

In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit ori pe un maces. Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.

Femeile cautau sa ia din biserica nuiele de salcie cat mai lungi, crezand ca le va crfiind canepa mare. Ajunse acasa, numarau mugurii de pe crengile pomilor din livada fiind convinse ca vor avea tot atatia pui la closti.

•  Intrarea Domnului in Ierusalim -Duminica Floriilor
Floriile deschid pentru toti romanii ortodocsi ciclul sarbatorilor pascale, care se incheie o data cu Inaltarea lui Iisus (la 40 de zile de la Sarbatoarea Pastelui). Evocind intrarea Mintuitorului in Ierusalim calare pe asin, intimpinat de o multime cu flori si ovatii, Floriile reprezinta in acelasi timp o sarbatoare in care elementele crestine si cele precrestine se imbina in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri extrem de pitoresti …(continuare articol)

•  Obiceiuri in prag de florii
In Banat si Transilvania, ?n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate….(continuare articol)

•  Lazarelul, sambata invierii lui Lazar
Saptamana dinaintea Floriilor fiind numita ?a Floriilor?, ziua cand florile, plantele de orice fel incep sa-si dezvaluie virtutile magice. In aceasta zi, numita si ?sambata lui Lazar”, se practica datina Lazarelului, practica care amintfiind de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri….(continuare articol)

•  Superstitii in jurul sarbatorii floriilor
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor ori a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti…(continuare articol)

•  Dezlegare la pfiind in duminica Floriilor
In Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la pfiind, adica pot manca pfiind si pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxa a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur ?potolfiind trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curatfiind si inaripeaza sufletul, il inalta?. …(continuare articol)

•  Obiceiuri pagane de florii
in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre….(continuare articol)

•  La multi ani florilor!
Sarbatoarea Floriilor, fiind o zi atat de asteptata de noi toti, o z ice ne aduce, bucurie si speranta ?n sufletele si in Acum va puteti incanta privirile cu cele mai frumoase flori ale primaverii, intr-o diversitate coloristica si cu un parfum aparte,flori ce ne-au ?mpodobit casele , i-au bucurat pe cei care le-au oferit ori pe aceia dintre noi care le-au primit in dar. Garoafe, margarete si narcise,lalele, gerbera, lacramioare si panselute, trandafiri imbobociti ori suave magnolii au ?invadat? florariile si tarabele vanzatorilor. …(continuare articol)

•  Duminica Floriilor la Rasinari, traditii populare
Aici sarbatoarea incepe cu doua zile inaintea duminicii Floriilor, inca de vineri seara, cand, dupa slujba Vecerniei, in cele trei biserici, copiii se spovedesc. Aceasta activitate se continua si a doua zi dimineata pentru ca ,apoi, la momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii, toti copiii sa se impartasasca cu Trupul si Sangele Domnului ?spre iertarea pacatelor si spre viata de veci?. …(continuare articol)

Ajunul sarbatorii fiind si un important moment pentru a invoca spiritele mortilor, pe alocuri fiind cunoscut si sub numele de Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, fiind Duminica Stalparilor ori a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). fiind sarbatoarea care ne amintfiind intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia ori Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acfiindi zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acfiindi sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.

In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea fiind numita si Duminica aspirantilor ori a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.

Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.

Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor ori a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.

Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acfiindi duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.

Obiceiuri in prag de florii

In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate
Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte;
Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele;
Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Superstitii in jurul sarbatorii floriilor

In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor ori a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implinfiind
Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti,
Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat
Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui;
Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul;
In pomii fructiferi ori butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
Acum se aerisesc hainele.
Aceasta sarbatoarea fiind si un prilej de petrecere pentru romani;
Obiceiuri pagane de florii

In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina;
Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora;
aputem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana.
In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim.

Obiceiuri sau traditii irudite:

1. Obiceiuri din Saptamana Mare Obiceiuri din Saptamana Mare-semnificatii si obiceiuri-duminica floriilor-de paste tot ce se face-sms si felicitari de paste Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana  Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa [...]...
2. Obiceiuri de Pasti Obiceiuri de Pasti-traditii de paste-Pastele crestin fiind similar cu doua traditii antice Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta [...]...
3. Obiceiuri de nuntă in Maramures Nunta este cel mai important moment din viaţa omului, devenind „o manifestare a satului întreg, care intereseaza deosebite categorii sociale de oameni, categorii de neam, de stare materiala, de sex” şi „se realizează printr-o seamă de deprinderi sociale, de tradiţii.” Căsătoria, prin întregul proces al ceremonialului tradiţional, reprezintă „o schimbare a statutului relaţiilor sociale ale individului, [...]...
4. Obiceiuri Romanesti Obiceiuri Romanesti Obiceiuri de Anul Nou a – Pitaraii b – Reportita c – Turca d – Capra e – Ursul Obiceiuri din cursul inferior al Dunării şi al Ialomiţei a – Colindul mare b – Colindul mare c – Colind de băiat d – Colind de băiat e – Colind de băiat f – Colind de băiat g – Colind de băiat h – Colind de băiat i – Colind [...]...
5. Obiceiuri de nunta 1. Petitul Tanarul, impreuna cu tatal ori cu cativa prieteni, merge s-o ceara pe aleasa lui direct de la parintii. Pentru acest eveniment, familia miresei se pregatfiind cu un ospatat. Desi hotararea de a face nunta fiind de obicei luata dinainte, petitul fiind o formalitate prielnica pentru ca cele doua familii sa petreaca mai mult timp [...]...