Hora Sânzâenelor

Legendele spun că Sânzâienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi “dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede ca în noaptea Sânzâenelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pamânt. Ele cânta si împart rod  holdelor, femeilor căsătorite, înmultesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu inrăitele Iele sau Rusalii. Sânzâienele se răzbună pe femeile care nu tin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aşteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânzâene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.

Sânzienele reprezintă şi un prilej de intâlnire a tinerilor ce doresc să-şi unească destinele, o sărbătoare iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cântec şi joc. In ajunul Sânzienelor, fetele şi băieţii care urmează a se căsători se adună spre seară in sat. E veselie, voie bună şi toată lumea e cu sufletul deschis. Se tin bâlciuri cu tiribombe şi căluşei. Flăcăii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene şi impletesc cununi. Apoi aruncă peste case coroniţele. Dacă se lovesc sau se agată de horn, vestesc o cununie apropiată. In zorii zilei flăcăii se adună in cete şi străbat satele, cu flori de sânziene la pălării. Se alege “Drăgaica”. Este propusă una dintr-un grup de şapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte şi cea mai bună dintre fetele satului. Va fi impodobită cu spice de grâu. Celelalte tinere se imbracă in alb. Astfel format, alaiul Drăgaicei porneşte prin sat şi pe ogoare.  La răscruci fetele fac o horă şi cânta voioase. Adesea “Drăgaicele” sunt confundate cu “Sânzienele”. După unii specialişti, sărbătoarea Sânzienelor işi are originea intr-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlăntuite intr-o horă care se invârteşte ametitor.

Ceremonialul cuprinde apoi intreg satul. Gospodarii primesc câte un spic de grâu, pe care il aşază pe grindă, in şură. Ei speră că până la acea inăltime să li se adune grânele. Bătrânii vorbesc cş in noaptea de Sânziene,  ielele se adună şi dansează in pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură in acea zi poate muri inecat ori fulgerat. In popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Insă, pentru ca acest scăldat ritual să aiba efectul scontat, se respectă anumite condiţii: in zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor intr-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc intr-o oală nouă. In drum spre casă, ele nu vorbesc deloc şi mai ales nu trebuie să intâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt implinite, cine se spala cu roua respectivă va fi sănatos şi drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face si ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de sot si să aibă copii frumosi şi sănătoşi.

Obiceiuri sau traditii irudite:

1. Obiceiuri de nuntă in Maramures Nunta este cel mai important moment din viaţa omului, devenind „o manifestare a satului întreg, care intereseaza deosebite categorii sociale de oameni, categorii de neam, de stare materiala, de sex” şi „se realizează printr-o seamă de deprinderi sociale, de tradiţii.” Căsătoria, prin întregul proces al ceremonialului tradiţional, reprezintă „o schimbare a statutului relaţiilor sociale ale individului, [...]...
2. Obiceiuri din Saptamana Mare Obiceiuri din Saptamana Mare-semnificatii si obiceiuri-duminica floriilor-de paste tot ce se face-sms si felicitari de paste Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana  Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa [...]...
3. Obiceiuri de Pasti Obiceiuri de Pasti-traditii de paste-Pastele crestin fiind similar cu doua traditii antice Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta [...]...
4. Santul Ilie Santul Ilie Sant – ilie este ziua de celebrare ale zeului solar (Sant – Ilie)la data 20 iulie considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le – a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu [...]...
5. Obiceiuri de Florii Obiceiuri de Florii-Obiceiuri si superstitii felurite-Duminica Floriilor-paste si florii-urari si felicitari de florii si pasti In societatea traditionala, dar si in prezent, Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Pasti. Sarbatoarea Floriilor are stravechi radacini, ea fiind atestata in societatea romana ca zi dedicata zeitei Flora, pfiind care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in [...]...