Olaritul, ceramica si legendele

Olarii au fost intodeauna investiti cu atribute demiurgice, iscand forme noi de pasta amorfa.

Legendele romanesti spun ca olarii si-au dobandit mestesugul de la Dumznezeu, numai ca neavand suflare divina, au pus vasele la ars pentru a dainui. In credintele stravechi trebuie cautat sorgintea metaforei ce identifica recipientul de argila cu trupul uman, figura de stil atat de indragita si valorizata in cele mai de seama creatii ale liricii universale.

Modelandu-si vasele, olarii sunt preocupati ca acestea sa aiba siluete cat mai frumoase.

Le fac apoi gura sau rost, le contureaza cu grija buzele , numite si usne, le subtiaza mijlocul, pe care se vor odihni bratele (tortii) , ba le impodobesc si cu ochi ce te privesc adesea din transparenta smaltului.

Transferul vital intre argila si om pe care il descoperim deseori in arta marilor poeti nu trebuie sa surprinda catusi de putin.Motivul fragilitatii existentiale este exprimat in chip firesc, prin aceasta dubla metamorfoa a lututlui in on si a omului in lut :

Incet, cu voce murmurata,

Lutul i-a spus olarului:

Candva am fost si eu ca tine, nu uita,

Framanata-ma!

O, mi-amintesc, odata… (Omar Khayyam)

Olarul autentic este o personalitate complexa.

El intruneste mai intai calitatile unui geolog empiric, apt sa descopere si sa combine cele mai bune surse de materie prima.

Este un tehnolog desavarsit in pregatirea si construirea cuptoarelor si in stapanirea scretelor arderii argilei.

In fina, este un artist sensibil, capabil sa medeleze contururi armonioase, ca coloreze motivele decorului, sa imaginee compozitii rafinate.

Mai mult sculptori decat artizani, olarii faureau la inceput forme de lut umed, utilizand suporturi de nuiele sau paie maruntite.

O tehnica arhaica de realizare a ceramicii, constand in modelarea sulurilor de argila pe o roata de mana, primitiva, s-a practica la noi pana nu de mult in cateva asezari de pe Valea Muresului.

Peretii vaselor erau grosi, iar pasta prezenta destule imperfectiuni.

De accea, imediat ce erau scoase din cuptor, oalele se cricaluiau, adica se puneau intr-o covata cu o fiertura de tarate de grau, pentru a li se micsora porozitatea.

Perfectiunea rotii olarului a desavarsit puritatea formelor si a diversificat tipologia vaselor.

Olaria actuala din tara noastra pastreaza nealterate elementele de continuitate, ilustrate de ceramica neagra de traditie dacica, rosie nesmaltuita, de sorginte romana si in fine, de cea smaltuita (sgrafita sau nu), de inriurire bizantina.

Trasaturile stilistice mixte stau la baza repertoriului de forme si motive ornamentale.

Mai constante au fost formele, deoarece multe tipuri de vase functionale s-a stabilizat de timpuriu, corespunzand perfect scopului pentru care au fost create.

Este calea permanentitatii traditiei, a desavarsirii unor marci de identitate, a triunfului  perfectiunii in ingemanarea utilului cu frumosul.

Obiceiuri sau traditii irudite:

1. Olaritul si ceramica de Horezu Mestesug si traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie in anumite localitati din judetul Valcea o ocupatie traditionala, pe care doar anumiti sateni o practica, alaturi de ocupatiile specifice zonei. Inca din vremuri indepartate olarii se selectaudintre crescatorii de animale (bovine), agricultorii satului, acestia invatand sa modeleze diverse categorii de [...]...
2. Ceramica de Hurez Ceramica de Horezu (Hurez) A afirma ca la Horezu, in judetul Valcea, se produce una din cele mai interesante si mai rafinate ceramici romanesti nu mai reprezinta de mult timp o noutate. Este un adevar care, din fericire, a devenit in tot mai mare masura valabil nu doar pentru specialisti si colectinari ci si pentru public, un [...]...
3. Ceramica de Horezu ( Valcea) Fiecare centru de olarie are personalizatea sa. La Horezu – Valcea se poate constata, o data in plus, ca vasele de ceramica traditionala nu sunt doar obiecte de arta, ci devin, asa cum spunea P. Francastel – obiecte de civilizatie. Intre Simplitate si Rafinament , o intreaga paleta artistica isi desfasoara armoniile subtile. Multe din piese de ceramica [...]...